Atâția ani am celebrat
Crăciunul, Doamne, fără Tine,
Și am uitat c-ai îmbrăcat
A tinei haină pentru mine.

Cu grijă vrut-am să păzesc
Tradiții de demult,"creștine",
Ce inima o-nveselesc,
Dar ele nu Te-aveau pe Tine.

Și m-am oprit într-un târziu
Din goana căilor străine,
Căci sufletul mi-era pustiu;
Și-am început să-ntreb de Tine.

Mi s-a răspuns că ai venit
Să mori pe-o cruce pentru mine,
Că cerul sfânt l-ai părăsit
Ca eu să pot trăi prin Tine.

Că de Crăciun mi-ai dăruit
Din zarea slăvilor divine,
Cadoul cel mai prețuit,
O viață veșnică cu Tine.

Acuma, de Crăciun, serbez
Iubirea ce-am găsit în Tine,
La ieslea Ta îngenunchez
Și vreau să locuiești în mine.